REGULAMENT

                   DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

                     AL  SCOLII GIMNAZIALE NR.194

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Baza legală:

·         Legea nr.53/2003-Codul Muncii(art.242) republicată;

·         Legea educatiei nationale nr.1/2011- modificata si completata;

·    Ordinul MENCS nr. 5079/2016 privind  aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicat in M.Of. nr. 720/19.09.2016, modificat si completat cu Ordinul MENCS nr.3027/2018

·    Ordonanta de urgenta privind asigurarea calitatii educatiei publicata in Monitorul Oficial nr.642 din 20.07.2005.

 

 


 

TITLUL I

 

                                                                        Dispoziţii generale

 

 

                                                                        CAPITOLUL I

 

                                                                  Cadrul  de reglementare

 

 

Art. 1. — (1) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în continuare regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumite în continuare unităţi de învăţământ, în cadrul sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ.

 

 

(2) Şcoala Gimnazială Nr. 194 se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, ale prezentului regulament, ale propriului regulament de organizare şi funcţionare şi ale regulamentului intern.

 

 

Art. 2. — (1) În baza prezentului regulament, a actelor normative şi/sau administrative cu caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi a contractelor colective de muncă aplicabile, Şcoala Gimnazială Nr. 194 îşi elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare.

 

 

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 conţine reglementări cu caracter general, în funcţie de tipul acesteia, precum şi reglementări specifice fiecărei unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

 

(3) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 se elaborează de către un colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic. Din colectivul de lucru, numit prin hotărârea consiliului de administraţie, fac parte şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale, ai părinţilor şi ai elevilor desemnaţi de către consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia părinţilor, respectiv de consiliul şcolar al elevilor.

 

 

(4) Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 se supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţiei părinţilor, acolo unde exista, în consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.

 

 

(5) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194, precum şi modificările ulterioare ale acestuia se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de administraţie, la propunerea directorului.

 

 

(6) După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 se înregistrează la secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se afişează la avizier şi, după caz, pe site-ul unităţii de învăţământ.

 

 

Invăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul primar/profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta anual elevilor şi părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare, la începutul anului şcolar. Personalul Şcolii Gimnaziale Nr. 194, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

 

 

 

(7) Regulamentul de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 45 de zile de la începutul fiecărui an şcolar sau ori de câte ori este nevoie. Propunerile pentru revizuirea regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ se depun în scris şi se înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ, de către organismele care au avizat/aprobat regulamentul şi vor fi supuse procedurilor de avizare şi aprobare prevăzute în prezentul regulament.

 

 

(8) Respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 este obligatorie. Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.

 

 

(9) Regulamentul intern al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 conţine dispoziţiile obligatorii prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în contractele colective de muncă aplicabile şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale care au membri în unitatea de învăţământ, afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar.

 

 

CAPITOLUL II

 

Principii de organizare şi finalităţile unitatii de invatamant

 

 

Art. 3. — (1) Şcoala Gimnazială Nr. 194 se organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

(2) Conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 194 îşi fundamentează deciziile pe dialog şi consultare, promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul la opinie al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-o comunicare periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

Art. 4. — Şcoala Gimnazială Nr. 194 se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a copiilor/elevilor şi a personalului din unitate.

 

 

 

 

                                                                        TITLUL II

Organizarea unităţii de învăţământ

 

 

                                                                      CAPITOLUL I

 

Reţeaua  şcolară și preșcolară

 

 

Art. 5. — Şcoala Gimnazială Nr. 194 face parte din rețeaua școlară națională, care s-a constituit în conformitate cu prevederile legale.

 

 

Art. 6. — (1) În sistemul național de învățământ, Şcoala Gimnazială Nr. 194 este instituţie cu   personalitate juridică, având conducere, personal și buget proprii şi dispunând, în limitele și condițiile prevăzute de lege, de autonomie instituțională și decizională.

Art. 7 (2) Şcoala Gimnazială Nr. 194 are următoarele elemente definitorii:

 

 

a) act de înfiinţare_______________________________________(ordin de ministru/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene (după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi care respectă prevederile legislaţiei în vigoare);

 

 

b) dispune de patrimoniu, în proprietate publică/privată sau prin administrare/comodat/închiriere (sediu, dotări corespunzătoare, adresă);

 

 

c) cod de identitate fiscală 32364085;

 

 

d) cont în Trezoreria Statului sector 4;

 

 

e) ştampilă cu stema României şi cu denumirea actualizată a Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare ministerul, şi cu denumirea exactă a unităţii de învăţământ corespunzătoare nivelului maxim de învăţământ şcolarizat.

 

 

 

Art. 7. —In vederea creşterii calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, Şcoala Gimnazială Nr. 194  poate decide înfiinţarea consorţiilor şcolare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

 

Art. 8. — ( 1) Circumscripţia şcolară a instituţiei noastre de învăţământ este stabilită de Inspectoratul Şcolar. Circumscripția școlară este formată din totalitatea străzilor aflate în proximitatea Şcolii Gimnaziale Nr. 194 și arondate acesteia, în vederea școlarizării preșcolarilor şi elevilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

 

(2)Şcoala Gimnazială Nr. 194 este obligată să școlarizeze în învățământul primar și gimnazial, cu prioritate, în limita planului de școlarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripția școlară a unității noastre de învățământ, înscrierea făcându-se în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susținătorului legal.

 

(3) Părintele, tutorele sau susținătorul legal are dreptul de a solicita școlarizarea copilului la o altă unitate școlară cu clase de învățământ primar sau gimnazial, decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susținătorului legal și se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de școlarizare aprobat, după asigurarea școlarizării elevilor din circumscripția școlară a unității de învățământ respective. Prin excepție, înscrierea în clasa pregătitoare se face conform metodologiei specifice, elaborate de Ministerul Educației Naționale.

 

(4) Şcoala Gimnazială Nr. 194, pe baza documentelor furnizate de autoritățile locale și serviciul de evidență a populației, are obligația de a face, anual, recensământul copiilor din circumscripția școlară, care au vârsta corespunzătoare pentru înscrierea în învățământul preșcolar și primar.

 

 

 

CAPITOLUL II

 

Organizarea programului şcolar

 

Art. 9. — (1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.

(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

(3) în situaţii obiective de urgenţă, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi natural sau alte situatii exceptionale, cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioadă determinată.

 

(4) Suspendarea cursurilor se poate face, după caz:

 

a) la nivelul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 — la cererea directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii, cu aprobarea inspectorului şcolar general;

 

b) la nivelul grupurilor de unităţi de învăţământ din municipiul Bucureşti — la cererea inspectorului şcolar general, cu aprobarea ministerului;

 

c) la nivel regional sau naţional, după consultarea reprezentanţilor federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(5) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la

sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar, stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi comunicate instituţiei care a aprobat suspendarea cursurilor.

 

 

Art. 10. — (1) In perioada vacanţelor şcolare, unităţile de învăţământ cu nivel preşcolar pot organiza, separat sau în colaborare, activităţi educative cu copiii, în baza hotărârii consiliului de administraţie al fiecăreia, care aprobă şi costurile de hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile pentru tot personalul unităţii.

 

 

(2) în vederea participării la activităţile educative menţionate la alin. (1), părinţii şi unitatea de învăţământ încheie act adiţional la contractul educaţional prevăzut în anexa la prezentul regulament.

 

 

Art. 11. — (1) Având în vedere curba de efort a şcolarului mic, începerea cursurilor, pentru elevii din clasele pregătitoare, I şi a II-a, nu este planificată înainte de ora 8.00.

 

(2) În învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 10 minute. La clasa pregătitoare și la clasa I, activitățile de predare-învățare-evaluare acoperă 30-35 de minute, restul de timp fiind destinat activităților liber-alese, recreative.

 

(3) În ciclul gimnazial, ora de curs este de 50 de minute cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a treia oră de curs, se poate stabili o pauză de 15 minute, pentru Programul national  “Lapte si corn”.

 

(4) În situaţii speciale şi pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi durata pauzelor pot fi modificate la propunerea motivată a directorului, prin hotărârea consiliului de administraţie.

 

(5) În Şcoala Gimnazială Nr. 194 cursurile se desfăşoară în două schimburi, cu o pauză de cel mult o oră  între cele două schimburi:

        -schimbul I (clasele pregătitoare şi I-IV), cursurile încep la ora 8:00 şi se termină la ora 11:30\12:25;

        -schimbul II (clasele V-VIII), cursurile încep la ora 12: 30şi se termină la ora 18:20

 

 

 

(6) In situaţii speciale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie, cu informarea inspectoratului şcolar.

Organizarea programului prescolar

 

 (1)- Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor;

 (2)  Structura anului școlar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor şi vacanţelor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.

(3) In situaţii obiective de urgență, precum epidemii, calamităţi naturale. cursurile şcolare pot fi suspendate pe o perioada determinată.

(4) Suspendarea cursurilor şcolare se poate face:

 - la nivelul unităţii de învăţământ, la cererea directorului, în baza hotărârii Consiliului de Administrație al unității, cu aprobarea inspectorului şcolar general;

- la nivelul grupurilor de unități de învățământ din   municipiul București, la cererea inspectorului școlar general, cu aprobarea ministerului;

- la nivel regional sau național, după consultarea reprezentanților organizațiilor sindicale, prin ordin al ministrului educației naționale;

(5) Suspendarea cursurilor este urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la sfârşitul semestrului, respectiv anului şcolar, stabilite de Consiliului de Administrație al unității și comunicarea instituției care a aprobat suspendarea cursurilor.

 (6)- În perioada vacanţelor şcolare grădinițele pot organiza, separat sau în colaborare, activităti

educative cu copiii, în baza hotărarii Consiliului de administratie, care aprobă si costurile de

hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de legislația în vigoare și contractele colective

aplicabile pentru tot personalul unităţii.

 

 

 

PROGRAMUL GRADINITEI

                       

1.      Primirea copiilor 7,30-8,30

2.      Plecarea copiilor  16,00- 18,00

 

PROGRAMUL PERSONALULUI:

 

Educatoare                          7,30-12,30/ 8,00-13,00

                                            12,30-17,30/13,00-18,00

 

Asistenta medicala             7,30 –15,30

Administrator                     7,00 –15,00

Spalatoreasa                        6,30 – 14, 30

 

Bucatari                              6,30 –14,30

Ingrijitoare                          6,30 – 14,30  tura  I 

                                           11,00 – 19,00 tura a –II-a 

 

 

Art. 12. — (1) Durata şi structura anului de studiu, alcătuirea schemei orare, precum şi organizarea procesului de învăţământ în cadrul programului „A doua şansă” sunt reglementate prin metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(2) Prin hotărârea Consiliului de Administraţie, Şcoala Gimnazială Nr. 194   organizeaza activităţi cu elevii după orele de curs, prin programul „Şcoală după şcoală”.

 

(3) Programul „Şcoală după şcoală” se organizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 

 

(4) Toţi elevii înscrişi la Şcoala Gimnazială Nr. 194   vor purta uniforma şcolară realizată după un proiect al şcolii.

   (1) (a) Uniforma  are două piese pentru fete:

            - fustiţă şi vestă roşie cu ecuson ce contine insemnele scolii

            - bluză albă sau de culoare deschisă

            - pantofi negri, maro sau gri închis cu toc mic

            - iarna, sub vestă se poate purta un pulover

            - se pot purta pantaloni închişi la culoare sau bluejeans

            - ciorapii vor fi albi sau de culoarea pielii

b) Ţinuta capilară a elevelor va fi îngrijită (părul tuns scurt sau lung, dar legat şi pieptănat)

            c) Nu se admite părul vopsit. Elevele şi elevii care îşi vopsesc părul vor fi sancţionaţi până la eliminarea din şcoală şi chiar mutarea la altă şcoală.

            d) Fusta nu trebuie să fie foarte scurtă (cu mai mult de 5-6 cm deasupra genunchiului).

            e) Elevele nu vor avea sprâncene pensate, nu se vor farda (ruj, ojă, fond de ten, rimel etc).

            f) Nu se recomandă încălţăminte cu talpă înaltă, aceasta punând în pericol dezvoltarea normală a copilului.

(2) (a) Uniforma la băieţi este compusă din:

- vestă roşie cu ecusonul si insemnele scolii

- cămaşă albă sau de culoare deschisă

- pantalon negru, bleumarin sau o altă culoare închisă;

- iarna, pe sub vestă, se poate purta un pulover închis la culoare, se poate purta un veston peste vestă.

(3) Sunt interzise textele discriminatorii imprimate pe haine, ori referitoare la acestea, iar vestimentația ofensatoare nu este permisă în interiorul școlii.

            (4) Ţinuta capilară la elevi trebuie să fie îngrijită, nu se admite părul lung, neîngrijit, colorat sau încreţit artificial.

            (5) Nu sunt admişi la cursuri elevii cu cercei în urechi.

            (6) În şcoală, respectiv în clasă, elevii vor purta capul descoperit.

 

 

Accesul în şcoală. Paza şi protecţia

Art. 13

Accesul persoanelor şi autovehiculelor în incinta şcolii se face numai prin locurile special destinate acestui scop, pentru a permite organizarea supravegherii acestora la intrarea şi ieşirea din şcoală. Este permis numai accesul autovehiculelor care aparţin unităţii de învăţământ, salvării, pompierilor, poliţiei, salubrizării şi jandarmeriei, precum şi a celor care asigură intervenţia operativă pentru remedierea unor defecţiuni ale reţelelor interioare (electrice, gaz, apă, telefonie, etc) sau a celor care aprovizionează unitatea cu produse sau materiale contractate; în caz de intervenţie sau aprovizionare,în registrul de acces se vor face menţiuni referitoare la intrarea în unitate a acestor autovehicule (ora, marca, numărul de înmatriculare, durata staţionării, scopul) şi pentru identificarea conducătorului autovehiculului.

Art. 14

 (1) Accesul cadrelor didactice, personalului tehnico-administrativ şi elevilor aparţinând şcolii este permis în baza ecusonului, cu fotografie, sau, după caz, a carnetului de elev emis de directorul şcolii                                                                       , conform procedurii privind siguranta elevilor si accesul in unitate.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

(2) Conducerea școlii este autorizată în orice moment să controleze respectarea prevederilor referitoare la interdicții ( controalele se vor realiza de către cel puțin două persoane numite de către conducerea școlii). Aceasta poate solicita elevilor să-și golească ghiozdanele și hainele, iar atunci când există suspiciuni întemeiate, poate recurge la percheziție.

(3) Școala va întocmi periodic rapoarte către poliție referitoare la faptele sancționabile și va oferi și datele personale referitoare la persoanele implicate. În cazul posesiunii de arme, droguri, alcool, artificii interzise, școala va sancționa conform legilor în vigoare, va informa poliția.

Art. 15

(1) Accesul părinţilor este permis în baza verificării identităţii acestora şi a ecusonului ce se eliberează la punctul de control de la poarta sau la secretariat, unde se va afla şi registrul cu numele, prenumele, seria şi numărul actului de identitate .

(2) La terminarea orelor de curs, părinţii pot pătrunde în curtea şcolii, sub îndrumarea personalului de pază de la punctul de control, în vederea preluării copiilor. Este interzisă pătrunderea părinţilor în şcoală, cu atât mai mult în sălile de clasă. Acest lucru se poate realiza numai în situaţia organizării şedinţelor cu părinţii sau a altor întruniri cu caracter comemorativ, educativ, cultural, sportiv, etc, prevăzute a se desfăşura în incinta şcolii. În acest caz, conducerea şcolii va asigura întocmirea şi transmiterea la punctul de control a tabelelor nominale cu persoanele invitate să participe la aceste manifestări, în baza cărora se va permite accesul, după efectuarea verificării identităţii persoanelor nominalizate.

(3) Parintii au obligatia de a prelua copiii din curtea scolii, iar in cazul in care preluarea copilului se va efectua de catre o alta persoana, au obligatia de a intocmi o declaratie pe propria raspundere cu datele de identificare ale persoanei respective.In cazul in care persoana imputernicita este inlocuita, declaratia se va modifica in consecinta.

Art. 16

 Accesul altor persoane este permis numai după obţinerea aprobării conducerii unităţii de învăţămînt, pe baza ecusonului care atestă calitatea de invitat/vizitator al acestora; ecusoanele pentru invitaţi/vizitatori se păstreză şi se eliberează la punctul de control în momentul intrării, după efectuarea procedurilor de identificare, înregistrare şi control al persoanelor de către personalul care asigură paza unităţii. Persoanele care au primit ecusonul au oblgaţia purtării acestuia la vedere, pe perioada rămânerii în unitatea şcolară şi restituirii acestuia la punctul de control, în momentul părăsirii unităţii.

Art. 17

 Dacă siguranța școlii este periclitată, ceea ce urmează să fie apreciat de conducerea unităţii de învăţământ, atunci conducerea poate interzice accesul în interiorul școlii pentru persoanele respective.

Art. 18

 Este interzis accesul în instituţie a persoanelor aflate sub influenţa băuturilor alcoolice sau a celor turbulente, precum şi a celor care au intenţia vădită de a deranja ordinea şi liniştea publică. De asemenea se interzice intrarea persoanelor însoţite de câini, cu arme sau obiecte contondente, cu substanţe toxice, explozive-pirotehnice, iritante-lacrimogene sau uşor inflamabile, cu publicaţii având caracter obscen sau instigator, precum şi cu stupefiante sau băuturi alcoolice. Se interzice totodată comercializarea acestor produse în incinta şi în imediata apropiere a şcolii.

Art. 19

 Personalul de pază este obligat să cunoască şi să respecte îndatoririle ce îi revin, fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivului, bunurilor şi valorilor încredinţate, precum şi pentru asigurarea ordiniii în incinta unităţii de învăţământ.

Art. 20

 După terminarea orelor de program şi în timpul nopţii, şcoala se va încuia de către personalul abilitat, care va verifica respectarea măsurilor adoptate pentru paza contra incendiilor şi siguranţei imobilului.

 

 

CAPITOLUL III

 

 

Formaţiunile de studiu

 

 

Art. 21. — (1) În unitatea noastră de învățământ, formațiunile de studiu cuprind grupe de preşcolari (la grădiniţa Şcolii Gimnaziale Nr. 194) şi clase de elevi. Acestea se constituie, la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administrație, conform prevederilor legale.

                    (2) Formațiunile de studiu în învățământul preșcolar cuprind grupe de varstă, constituite  la propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administrație, conform prevederilor legale: grupa mică( 3-4 ani), grupa mijlocie(4-5 ani), grupa mare(5-6 ani).

(3)- Efectivele grupelor  se constituie conform prevederilor legale.

(4)- În situații excepționale, pe baza unei justificări corespunzătoare, grădinița poate organiza grupe sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de Administrație al inspectoratului școlar.

(5) In situaţii excepţionale, pe baza unei justificări corespunzătoare din partea consiliului de administraţie al Şcolii Gimnaziale Nr. 194, se pot organiza formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. în această situaţie, consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 are posibilitatea de a consulta şi consiliul clasei, în vederea luării deciziei.

 

(6) Activitatea de învăţământ în regim simultan se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

 

(7) Ministerul stabileşte, prin reglementări specifice, disciplinele de învăţământ/modulele la care predarea se face individual sau pe grupe de elevi.

(8) Consiliul de administraţie poate decide constituirea de grupe pentru elevi care optează pentru aceleaşi opţionale, în conformitate cu prevederile Statutului elevului, cu încadrarea în numărul de norme aprobat.

(9)  Clasele cu predare intensive a limbilor moderne se organizează în conformitate cu prevederile Procedurii operationale privind avizarea organizarii claselor cu predare a unei limbi moderne in regim intensiv, inregistrat  cu nr. 29877/07,12,2017.

 

 

Art. 22. — (1) Clasele a V-a se formează prin împărţirea şcolarilor: după nivelul de cunoştinţe, după limba străină studiată, după disciplinele opţionale, după oferta educaţională a şcolii. Clasele a V-a pot fi mai puţine sau mai multe decât fostele clase a IV-a din care provin elevii. Numărul claselor poate fi schimbat şi în clasele următoare în funcţie de fluctuaţia elevilor, spaţiile şcolare şi Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

 

 

Art. 23. — (1) La înscrierea în învăţământul gimnazial,  se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a Şcolii Gimnaziale Nr. 194.

 

 

(2) Conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 194 constituie, de regulă, formaţiunile de studiu astfel încât elevii din aceeaşi formaţiune de studiu studieze aceleaşi limbi străine.

 

 

(3) In Şcoala Gimnaziala Nr. 194 în care constituirea formaţiunilor de studiu nu se poate face cu respectarea prevederilor alin. (2), conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 194 asigură în program un interval orar care să permită cuplarea mai multor clase la studiul limbilor moderne.

 

 

(4) In situaţii temeinic motivate, la solicitarea scrisă a părinţilor sau a elevilor majori, consiliul de administraţie poate hotărî inversarea ordinii de studiere a limbilor moderne sau schimbarea lor.

 

 

(5) In cazurile menţionate la alin. (4), conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 194, în interesul superior al elevului, poate asigure un program de sprijin al elevilor care nu au studiat limba modernă respectivă sau nu se află la acelaşi nivel de studiu cu ceilalţi elevi din clasă/grupă, cu încadrarea în bugetul unităţii de învăţământ.

 

 

 

                                                                           TITLUL III

 

Managementul unităţii de învăţământ

 

 

CAPITOLUL I

 

                                                                    Dispoziţii generale

 

 

Art. 24. —(1)  Managementul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 este asigurat în conformitate cu prevederile legale.

 

(2) Şcoala Gimnazială Nr. 194, unitate de învățământ cu personalitate juridică, este condusă de consiliul de administrație, de director și de directori  adjuncti.

 

(3) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care au membri în

unitate, consiliul reprezentativ al părinţilor şi/sau asociaţia părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului profesional şi tehnic şi/sau în desfăşurarea instruirii practice a elevilor.

 

 

Art. 25. — Consultanţa şi asistenţa juridică se asigură, la cererea directorului, de către inspectoratele şcolare, prin consilierul juridic.

 

CAPITOLUL II

 

Consiliul de administraţie

 

 

Art. 26. — (1) Consiliul de administraţie este organ de conducere al unităţii de învăţământ.

 

 

(2) Consiliul de administraţie se organizează şi funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(3) Directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194  este preşedintele consiliului de administraţie.

 

 

 

Art. 27. — (1) La ședințele consiliului de administrație participă de drept, reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar din unitatea de învățământ, cu statut de observatori.

 

(2) Președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar din unitatea de învățământ la toate ședințele consiliului de administrație. Membrii consiliului de administrație, observatorii și invitații sunt convocați cu cel puțin 72 de ore înainte de începerea ședinței ordinare, comunicându-li-se ordinea de zi și documentele ce urmează a fi discutate. În cazul ședințelor extraordinare convocarea se face cu cel puțin 24 de ore înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin unul din următoarele mijloace: poștă, fax, e-mail sau sub semnătură.

 

(3) La ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte privind elevii, președintele consiliului de administrație are obligația de a convoca reprezentantul elevilor, care are statut de observator.

 

 

CAPITOLUL III

 

                                                                      Directorul

 

 

Art. 28. — (1) Directorul exercită conducerea executivă a Şcolii Gimnaziale Nr. 194  , în conformitate cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, precum şi cu prevederile prezentului regulament.

 

 

(2) Funcţia de director în Şcoala Gimnaziala Nr. 194  se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de director se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(3) Pentru asigurarea finanţării de bază, a finanţării complementare şi a finanţării suplimentare, după promovarea concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul  Sectorului 4. Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).

 

(4) Directorul încheie contract de management educaţional cu inspectorul şcolar general. Modelul-cadru al contractului de management educaţional este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).

 

 

(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

 

 

 

(6) Directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri, în această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul  şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. în funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ.

 

 

(7) In cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, în baza avizului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.

 

 

Art. 29. — (1) In exercitarea funcţiei de conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii: a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia; b) organizează întreaga activitate educaţională;

c) răspunde de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ;

 

 

d) asigură corelarea obiectivelor specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la nivel naţional şi local;

 

 

e) coordonează procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de învăţământ;

 

 

f) asigură aplicarea şi respectarea normelor de sănătate şi de securitate în muncă;

 

g) încheie parteneriate cu operatorii economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;

 

 

h) prezintă anual raportul asupra calităţii educaţiei din unitatea de învăţământ; raportul este prezentat în faţa consiliului de administratie, consiliului profesoral, în faţa comitetului reprezentativ al părinţilor şi conducerii asociaţiei de părinţi,acolounde exista, raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar judetean/Municipiului Bucuresti si postat pe site-ul unitatii scolare,in termen de maximum 30 de zile de la data inceperii anului scolar.

 

 i) aprobă procedura de acces în unitatea de învațământ a persoanelor din afara acesteia, inclusiv a reprezentanților mass-media, în condițiile stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare.

 

 

(2) In exercitarea funcţiei de ordonator de credite, directorul are următoarele atribuţii:

 

 

a) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;

 

 

b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unităţii de învăţământ;

 

 

c) face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;

 

 

d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unităţii de învăţământ.

 

 

(3) în exercitarea funcţiei de angajator, directorul are următoarele atribuţii:

 

 

a) angajează personalul din unitate prin încheierea contractului individual de muncă;

 

 

b) întocmeşte, conform legii, fişele posturilor pentru personalul din subordine;

 

 

c) răspunde de evaluarea periodică, formarea, motivarea personalului din unitate;

 

 

d) propune consiliului de administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului;

 

 

e) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi atribuţiile prevăzute de alte acte normative, elaborate de minister.

 

 

 

(4) Alte atribuţii ale directorului sunt:

 

 

a) propune inspectoratului şcolar, spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliul de administraţie;

 

 

b) coordonează activitatea de elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

 

c) coordonează activitatea de colectare a datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori pentru educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar şi răspunde de introducerea datelor în Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR);

cc)Asigura implementarea hotararilor consiliului de administratie .Propune consiliului de administratie anularea hotararilor acestuia care contravin vadit dispozitiilor legale in vigoare si informeaza inspectoratul scolar despre acestea.

 

 

d) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, regulamentul intern şi regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

 

 

e) coordonează activitatea de recenzare a copiilor/elevilor din circumscripţia şcolară, în cazul unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;

 

 

f) stabileşte componenţa nominală a formaţiunilor de studiu, în baza hotărârii consiliului de administraţie;

 

 

g) elaborează proiectul de încadrare cu personal didactic de predare, precum şi statul de personal didactic auxiliar şi nedidactic şi le supune, spre aprobare, consiliului de administraţie;

 

 

h) numeşte, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administraţie, profesorii diriginţi la clase, precum şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare;

 

 

i) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de numire a cadrului didactic, membru al consiliului clasei, care preia atribuţiile profesorului diriginte, în condiţiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din motive obiective;

 

 

j) numeşte, în baza hotărârii consiliului de administraţie, coordonatorii structurilor arondate, din rândul cadrelor didactice — de regulă, titulare — care îşi desfăşoară activitatea în structurile respective;

 

 

k) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţia, decizia de constituire a catedrelor şi comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ;

 

 

l) coordonează comisia de întocmire a orarului cursurilor unităţii de învăţământ şi îl propune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

 

m) aprobă graficul serviciului pe şcoală al personalului didactic; atribuţiile acestuia sunt precizate în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

 

 

n) propune consiliului de administraţie, spre aprobare, calendarul activităţilor educative al unităţii de învăţământ;

 

 

o) aprobă graficul desfăşurării lucrărilor scrise semestriale;

 

 

p) emite, în baza hotărârii consiliului de administraţie, decizia de aprobare a regulamentelor de funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice, sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ;

 

 

q) elaborează instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor activităţilor, care se desfăşoară în unitatea de învăţământ şi le supune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

 

r) asigură, prin şefii catedrelor şi responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;

 

 

s) controlează, cu sprijinul şefilor de catedră şi responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului instructiv-educativ, prin verificarea documentelor, prin asistenţe la ore şi prin participări la diverse activităţi educative extracurriculare şi extraşcolare;

 

t) monitorizează activitatea de formare continuă a personalului din unitate;

 

 

u) monitorizează activitatea cadrelor didactice debutante şi sprijină integrarea acestora în colectivul unităţii de învăţământ;

 

 

v) aprobă asistenţa la orele de curs sau la activităţi educative şcolare şi extraşcolare, a responsabililor de catedră şi responsabililor de comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

 

 

w) consemnează zilnic în condica de prezenţă absenţele şi întârzierile personalului didactic şi a salariaţilor de la programul de lucru;

 

 

x) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ;

 

 

y) numeşte şi controlează personalul care răspunde de ştampila unităţii de învăţământ;

 

 

z) răspunde de arhivarea documentelor oficiale şi şcolare;

 

 

aa) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de studii, precum şi de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă şcolară;

 

 

bb) aprobă procedura de acces în unitatea de învăţământ a persoanelor din afara acesteia, inclusiv de către reprezentanţii mass-media, în condiţiile stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Reprezentanţii instituţiilor cu drept de îndrumare şi control asupra unităţilor de învăţământ, precum şi persoanele care participă la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ au acces neîngrădit în unitatea de învăţământ.

 

 

(5) Directorul îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, potrivit legii, de prezentul regulament, regulamentul intern şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile.

 

 

(6) Pentru realizarea atribuţiilor sale, directorul se consultă cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ şi/sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale.

 

 

(7) Directorul are obligaţia de a delega atribuţiile către directorul adjunct sau către un alt cadru didactic, membru al consiliului de administraţie, în situaţia imposibilităţii exercitării acestora. Neîndeplinirea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.In situatii exceptionale (accident,boala si altele asemenea)in care directorul nu poate delega atributiile ,directorul adjunct sau un alt cadru didactic,membru al consiliului de administratie , desemnat anterior pentru astfel de situatii de catre acesta,preia atributiile directorului.

 

 

 

Art. 30. —In exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite în conformitate cu prevederile art. 21, directorul emite decizii şi note de serviciu.

 

 

Art. 31. — (1) Drepturile şi obligaţiile directorului Şcolii Gimnaziale Nr. 194 sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, de prezentul regulament, regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, de regulamentul intern şi de contractele colective de muncă aplicabile.

 

 

(2) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul şcolar general.

 

 

 

 

CAPITOLUL IV

 

Directorul adjunct

 

 

Art. 32. — (1) În activitatea sa, directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 este ajutat de un director adjunct aflat în subordinea sa directă.

 

 

Ârt. 33. — (1) Funcţia de director adjunct al Şcolii Gimnaziale Nr. 194 se ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul pentru ocuparea funcţiei de director adjunct se organizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

(2) Directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. In aceasta ultima situatie este obligatorie realizarea unui audit de catre inspectoratul scolar.Rezultatele auditului se analizeaza de catre consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi, în baza hotărârii acestuia, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului adjunct al unităţii de învăţământ.

 

 

(3) In situaţia în care propunerea de eliberare din funcţie este făcută de către consiliul profesoral, este obligatorie realizarea unui audit în urma solicitării scrise a primarului cu acordul inspectoratului şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

 

 

 

Art. 34. — (1) Directorul adjunct îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de management educaţional, anexă la metodologia prevăzută la art. 20 alin. (4), şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin fişa postului, anexă la contractul de management educaţional, precum şi atribuţiile delegate de director pe perioade determinate.

 

 

(2) Directorul adjunct exercită, prin delegare, toate atribuţiile directorului, în lipsa acestuia.

 

 

Art. 35. — (1) Perioada concediului anual de odihnă al directorului adjunct se aprobă de către directorul unităţii de învăţământ.

 

 

(2) Pe perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii de învăţământ nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte în cadrul unui partid politic la nivel local, judeţean sau naţional.

                                                                                                                                                      

                                                                                                                                                                      CAPITOLUL V

 

Tipul şi conţinutul documentelor manageriale

 

 

Art. 36. — Pentru optimizarea managementului Şcolii Gimnaziale Nr. 194, conducerea acesteia elaborează documente manageriale, astfel:

 

a) documente de diagnoză;

 b) documente de prognoză;

c) documente de evidenţă.

Art. 37. — (1) Documentele de diagnoză ale Şcolii Gimnaziale Nr. 194 sunt:

 

a) rapoartele de activitate semestriale asupra activităţii desfăşurate sunt facute publice pe site-ul unitatii de invatamant sau, in lipsa acestuia ,prin orice alta forma si prin transmiterea unui exemplar catre comitetul reprezentativ al parintilor si asociatia de parinti , acolo unde exista, fiind documente care contin informatii de interes public.

 

 

b) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;

 

 

c) raportul anual de evaluare internă a calităţii.

 

 

(2) Conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 194 poate elabora şi alte documente de diagnoză privind domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.

 

 

Art. 38. — (1) Rapoartele semestriale şi anuale de activitate se întocmesc de către director şi directorul adjunct, după caz.

 

 

(2) Rapoartele semestriale şi anuale de activitate se validează de către consiliul de administraţie, la propunerea directorului, la începutul semestrului al doilea, respectiv la începutului anului şcolar următor.

 

 

(3) Rapoartele semestriale şi anuale de activitate validate sunt prezentate de către director în şedinţa

Consiliului profesoral.

 

 

Art. 39. — Rapoartele semestriale şi anuale de activitate sunt făcute publice pe site-ul unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, prin orice altă formă, fiind documente care conţin informaţii de interes public.

 

 

Art. 40. — Raportul anual de evaluare internă (RAEI) se întocmeşte de către comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, se validează de către consiliul de administraţie, la propunerea coordonatorului comisiei şi se prezintă, spre analiză, consiliului profesoral.

 

 

Art. 41. — (1) Documentele de prognoză ale Şcolii Gimnaziale Nr. 194 realizate pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare sunt:

 

 

a) planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii pentru învăţământul profesional şi tehnic (PAS);

 

 

b) planul operaţional al unităţii;

 

 

c) planul managerial (pe an şcolar);

 

 

d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.

 

 

(2) Directorul poate elabora şi alte documente de prognoză, în scopul optimizării managementului Şcolii Gimnaziale Nr. 194.

3) Documentele de prognoza se transmit ,in format electronic,comitetului reprezentatival parintilor si asociatiei de parinti,acolo unde exista ,fiind documente care contin informatii de interes public.

 

 

Art. 42. — (1) Planul de dezvoltare instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung şi se elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de trei — cinci ani. Acesta conţine:

 

 

a) prezentarea unităţii: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale şi financiare, relaţia cu comunitatea locală şi organigramă;

 

 

b) analiza de nevoi, alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) şi analiza mediului extern (de tip

PESTE);

 

 

c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii;

 

 

d) planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, respectiv activităţi manageriale, obiective, termene, stadii de realizare, resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluare.

 

 

(2) Planul de acţiune al şcolii (PAS) pentru unităţile de învăţământ profesional şi tehnic corelează oferta educaţională şi de formare profesională cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel local, judeţean şi regional.

 

 

(3) Planul de acţiune al şcolii (PAS) se realizează în baza ghidului de elaborare emis de către Centrul

Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic.

 

 

(4) Planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii (PAS) se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

 

 

Art. 43. — (1) Planul managerial constituie documentul de acţiune pe termen scurt şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar.

 

 

(2) Planul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi inspectoratului şcolar la specificul unităţii, precum şi a obiectivelor strategice ale planului de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv.

 

 

(3) Planul managerial se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

 

 

(4) Directorul adjunct întocmeşte propriul plan managerial conform fişei postului, în concordanţă cu planul managerial al directorului şi cu planul de dezvoltare instituţională.

 

 

Art. 44. — Planul operaţional constituie documentul de acţiune pe termen scurt, se elaborează pentru un an şcolar şi reprezintă planul de implementare a proiectului de dezvoltare instituţională. Planul operaţional se dezbate şi se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie.

 

 

Art. 45. — Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi. Planul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente.

 

 

Art. 46. — Documentele manageriale de evidenţă sunt:

 

 

a) statul de funcţii;

 

b) organigrama Şcolii Gimnaziale Nr. 194;

 

 

c) schema orară a Şcolii Gimnaziale Nr. 194;

 

 

d) planul de şcolarizare;

 

 

e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului.

                                                                                                                                          

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                                                  TITLUL IV

 

Personalul unităţii de învăţământ

 

 

CAPITOLUL I

 

                                                                  Dispoziţii generale

 

 

Art. 47. — (1) În unitatea noastră de învățământ, personalul este format din personal didactic, didactic auxiliar și personal nedidactic.

 

 

(2) Selecţia personalului didactic, a celui didactic auxiliar şi a celui nedidactic se face conform normelor specifice fiecărei categorii de personal.

 

 

(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în Şcoala Gimnaziala Nr. 194 se realizează prin încheierea contractului individual de muncă cu unitatea de învăţământ, prin reprezentantul său legal.

 

 

Art. 48. — (1) Drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământ sunt reglementate de legislaţia în vigoare.

 

 

(2) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat şi fie apt din punct de vedere medical.

 

(3) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să prezinte certificatul de integritate comportamentala conform legislatiei in vigoare,legea 118/2019.

 

(4) Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită copiilor/elevilor, o vestimentaţie decentă şi un comportament responsabil.

 

 

(5) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis desfăşoaresi sa incurajeze  acţiuni de natură afecteze imaginea publică a copilului/elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia sau ale celorlalţi salariaţi din unitate.

 

 

(6) Personalului din învăţământul preuniversitar îi este interzis aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal, fizic sau emoţional copiii/elevii şi/sau colegii.

 

 

(7) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia de a veghea la siguranţa copiilor/elevilor, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor şcolare şi extracurriculare/extraşcolare si prin efectuarea serviciului pe scoala.

 

(8) Personalul din învăţământul preuniversitar are obligaţia sesizeze, după caz, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor copiilor/elevilor, inclusiv în legătură cu aspecte care le afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică.

 

 

Art. 49. — (1) Structura de personal şi organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi prin proiectul de încadrare ale fiecărei unităţi de învăţământ.

 

 

(2) Prin organigrama unităţii se stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele consultative, catedrele, comisiile şi celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

 

(3) Organigrama se propune de către director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către consiliul de administraţie şi se înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ.

 

 

Art. 50. — (1) Coordonarea activităţii structurilor Şcolii Gimnaziale Nr. 194 se realizează de către un coordonator numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a consiliului de administraţie, la propunerea directorului.

 

 

(2) La nivelul structurilor arondate unităţilor de învăţământ se pot constitui subcomisii şi colective de lucru proprii. Conform regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, acestea sunt integrate în organismele corespunzătoare de la nivelul acesteia.

 

 

Art. 51. — Personalul didactic de predare este organizat în catedre/comisii metodice şi în colective/comisii de lucru pe diferite domenii de activitate, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu prevederile prezentului regulament. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ cuprinde prevederi specifice referitoare la organizarea şi funcţionarea catedrelor, comisiilor şi colectivelor.

 

 

Art. 52. — Personalul didactic auxiliar şi nedidactic este organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea directoruIui/directoruIui adjunct, în conformitate cu organigrama unităţii de învăţământ.

 

 

Art. 53. — La nivelul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 funcţionează  următoarele compartimente/servicii de specialitate: secretariat, financiar-contabil, administrativ, precum şi alte compartimente sau servicii, potrivit legislaţiei în vigoare.

 

 

CAPITOLUL II

 

Personalul didactic

 

 

Art. 54. — Personalul didactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

 

 

Art. 55. — Pentru încadrarea şi menţinerea în funcţie, personalul didactic are obligaţia prezinte la scoala  un certificat medical, eliberat pe un formular specific, aprobat prin ordin comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi ministrului sănătăţii.

 

Art. 56. — Personalul didactic are obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.

 

 

Art. 57. — Se interzice personalului didactic de predare să condiţioneze evaluarea copiilor/elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la grupă/clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la copii/elevi sau de la reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele abilitate, se sancţionează conform legii.

 

 

Art. 58. — In Şcoala Gimnaziala Nr. 194 se organizează permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală al personalului didactic de predare şi instruire practică, în zilele în care acesta are cele mai puţine ore de curs. Atribuţiile personalului de serviciu sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi

funcţionare a unităţii de învăţământ, în funcţie de dimensiunea perimetrului şcolar, de numărul elevilor şi de activităţile specifice care se organizează în unitatea de învăţământ.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL III

 

Personalul nedidactic

 

 

Art. 59. — (1) Personalul nedidactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum si de alte acte normative în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.

 

 

(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice in Şcoala Gimnaziala Nr. 194  sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Nr. 194  aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.

 

 

(3) Angajarea personalului nedidactic în Şcoala Gimnaziala Nr. 194 se face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin încheierea contractului individual de muncă.

 

 

Art. 60. — (1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată, de regulă, de administratorul de patrimoniu.

 

 

(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către administratorul de patrimoniu potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ.

 

 

(3) Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. în funcţie de nevoile unităţii, directorul poate solicita administratorului de patrimoniu schimbarea acestor sectoare.

 

 

(4) Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ.

 

 

(5) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din cadrul compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie să se îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii copiilor/elevilor/personalului din unitate.

 

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea personalului din unitatea de învăţământ

 

 

Art. 61. — (1) Evaluarea personalului se face conform legislaţiei în vigoare şi a contractelor colective de muncă aplicabile.

 

 

(2) Inspectoratul şcolar realizează evaluarea periodică a resursei umane din Şcoala Gimnaziala Nr. 194 , potrivit prevederilor legale în vigoare.

 

 

Art. 62. — (1) Evaluarea personalului didactic se realizează, în baza fişei de evaluare .

 

 

(2) Evaluarea personalului nedidactic se realizează la sfârşitul anului calendaristic.

 

 

(3) Conducerea Şcolii Gimnaziale Nr. 194 va comunica în scris personalului didactic/nedidactic rezultatul evaluării conform fişei specifice.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                      CAPITOLUL V

 

Răspunderea disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ

 

 

Art. 63. — Personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi cel de conducere, îndrumare și control răspunde disciplinar conform dispozițiilor art.280-282 din  Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, completate după caz, cu prevederile art.247-252 din Codul Muncii.

 

 

Art. 64. — Personalul nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu art.247-252 din Codul Muncii., republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

TITLUL V

 

Organisme funcţionale şi responsabilităţi ale cadrelor  didactice

 

 

CAPITOLUL I

 

                                 Organisme funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ

 

 

SECŢIUNEA 1

 

Consiliul profesoral

 

 

Art. 65. — (1) Consiliul profesoral este format din totalitatea cadrelor didactice de conducere, de predare şi de instruire practică dintr-o unitate de învăţământ. Preşedintele consiliului profesoral este directorul.

 

 

(2) Consiliul profesoral se întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din numărul personalului didactic de predare şi instruire practică.

 

(3) Personalul didactic de conducere, de predare şi instruire practică are dreptul participe la toate şedinţele consiliilor profesorale din unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea şi are obligaţia de a participa la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde declară, în scris, la începutul fiecărui an şcolar, are norma de bază. Absenţa nemotivată(trei absente consecutive) de la şedinţele consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde are norma de bază se consideră abatere disciplinară.

 

 

(4) Cvorumul necesar pentru întrunirea în şedinţă a Consiliului profesoral este de 2/3 din numărul total al membrilor, cadre didactice de conducere, de predare şi instruire practică, cu norma de bază în unitatea de învăţământ.

 

 

(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului profesoral cu norma de bază în unitate, şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de învăţământ, precum şi pentru copii, elevi, părinţi/tutori/reprezentanţi legali. Modalitatea de vot se stabileşte la începutul şedinţei.

 

 

(6) Directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 numeşte, prin decizie, secretarul consiliului profesoral, ales de consiliul profesoral. Secretarul are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor consiliului profesoral.

 

 

(7) La şedinţele consiliului profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, personalul didactic auxiliar şi/sau personalul nedidactic din unitatea de învăţământ, reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai operatorilor economici şi ai altor parteneri educaţionali. La şedinţele consiliului profesoral pot participa şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar care au membri în unitate.

 

 

(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului profesoral, toţi participanţii au obligaţia semneze procesul- verbal de şedinţă.

 

 

(9) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale al consiliului profesoral. Registrul de procese- verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Pe ultima pagină, directorul unităţii de învăţământ semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică ştampila unităţii de învăţământ.

 

 

(10) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194.

 

 

Art. 66. — Consiliul profesoral are următoarele atribuţii:

 

 

a) analizează, dezbate şi validează raportul general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea de învăţământ, care se face public;

 

 

b) alege, prin vot secret, reprezentanţii personalului didactic în consiliul de administraţie;

 

c) dezbate, avizează şi propune consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;

 

 

d) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate semestrial şi anual, precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora;

 

 

e) aprobă raportul privind situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentat de fiecare învăţător/institutor/profesor pentru învăţământ primar/profesor-diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunilor de amânări, diferenţe şi corigenţe;

 

 

f) hotărăşte asupra tipului de sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ si ale Statutului elevului.

 

 

g) propune acordarea recompenselor pentru elevi şi pentru personalul didactic din unitatea de învăţământ, conform reglementărilor în vigoare;

 

 

h) validează notele la purtare mai mici de 7, respectiv mai mici de 8 — în cazul unităţilor de învăţământ cu profil pedagogic, teologic si militar, precum şi calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru elevii din învăţământul primar;

 

 

i) avizează oferta de curriculum la decizia şcolii pentru anul şcolar următor şi o propune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

 

j) avizează proiectul planului de şcolarizare;

 

 

k) validează fişele de autoevaluare ale personalului didactic al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;

 

 

l) formulează aprecieri sintetice privind activitatea personalului didactic, care solicită acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;

 

 

m) propune consiliului de administraţie programele de formare continuă şi dezvoltare profesională ale cadrelor didactice;

 

 

n) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului „Profesorul anului” personalului didactic de predare şi instruire practică cu rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitatea de învăţământ; dezbate şi avizează regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

 

 

o) dezbate, la solicitarea ministerului, a inspectoratului şcolar sau din proprie iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter normativ, care reglementează activitatea la nivelul sistemului naţional de învăţământ, formulează propuneri de modificare sau de completare a acestora;

 

p) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea actului educaţional din unitatea de învăţământ şi propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a acestuia;

 

 

r) alege, prin vot secret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în condiţiile legii;

 

 

s) îndeplineşte, în limitele legii, alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, precum şi orice alte atribuţii potrivit legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;

 

 

u) propune eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ, conform legii. Art. 67. — Documentele consiliului profesoral sunt:

a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului profesoral;

 

 

b) convocatoare ale consiliului profesoral;

 

 

c) registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

SECŢIUNEA a 2-a

Consiliul clasei

Art. 68. —(1)Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa respectivă, din cel puțin un părinte delegat al comitetului de părinți al clasei și, pentru toate clasele, cu excepția celor din învățământul primar, din reprezentantul elevilor clasei respective.

(1) Președintele consiliului clasei este învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul primar, respectiv profesorul diriginte, în cazul învățământului gimnazial.

(2) Consiliul clasei se întrunește cel puțin o dată pe semestru. El se poate întâlni ori de câte ori situația o impune, la solicitarea învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul primar, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanților părinților și ai elevilor.

 

 

 

Art. 69. — Consiliul clasei are următoarele obiective:

 

 

a) armonizarea activităţilor didactice cu nevoile educaţionale ale elevilor;

 

 

b) evaluarea obiectivă a progresului educaţional al elevilor;

 

 

c) coordonarea intervenţiilor multiple ale echipei pedagogice, în vederea optimizării rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor educaţionale, stabilite pentru colectivul clasei;

 

 

d) stabilirea şi punerea în aplicare a modalităţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învăţare;

 

 

e) organizarea de activităţi suplimentare pentru elevii capabili de performanţe.

 

Art. 70. — Consiliul clasei are următoarele atribuţii:

 

 

a) analizează semestrial progresul şcolar şi comportamentul fiecărui elev;

 

 

b) stabileşte măsuri de sprijin atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;

 

 

c) stabileşte notele/calificativele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de frecvenţa şi comportamentul acestora în activitatea şcolară şi extraşcolară; propune consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00, respectiv mai mici de 8,00 pentru unităţile de învăţământ cu profil pedagogic, teologic şi militar, sau a calificativelor mai mici de „bine”, pentru învăţământul primar;

 

 

d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;

 

 

e) participă la întâlniri cu părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte sau a cel puţin

1/3 dintre părinţii elevilor clasei;

 

 

f) analizează abaterile disciplinare ale elevilor şi propune învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte, sancţiunile disciplinare prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare/statutul elevilor.

 

 

Art. 71. — (1) Consiliul clasei se întruneşte în prezenţa a cel puţin 2/3 din totalul membrilor şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor săi.

 

 

(2) La sfârşitul fiecărei şedinţe a consiliului clasei, toţi membrii au obligaţia semneze procesul-verbal de şedinţă. Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale ale consiliilor clasei, constituit la nivelul unităţii de învăţământ, pe fiecare nivel de învăţământ. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Registrul de procese-verbale al consiliilor clasei este însoţit de un dosar care conţine anexele proceselor, numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă.

 

 

Art. 72 — Documentele consiliului clasei( diriginti| invatatori) sunt:

 

 

a) tematica şi graficul şedinţelor consiliului clasei;

 

 

b) convocatoarele la şedinţele consiliului clasei;

 

 

c) registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de dosarul cu anexele proceselor-verbale.

 

 

SECŢIUNEA a 3-a

Catedrele/Comisiile metodice

Art. 73. — (1) In cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 194, catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum 3 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.

 

 

(2) În învățământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu.

 

(3) Activitatea catedrei/comisiei metodice este coordonată de şeful catedrei, respectiv responsabilul comisiei metodice, ales de către membrii catedrei/comisiei şi validat de consiliul de administraţie al unităţii.

 

 

(4) Catedra/Comisia metodică se întruneşte lunar sau de câte ori este necesar, la solicitarea directorului ori a membrilor acesteia.

 

 

(5) Tematica şedinţelor este elaborată la nivelul catedrei comisiei metodice, sub îndrumarea responsabilului de catedră/responsabilului comisiei metodice, şi este aprobată de directorul unităţii de învăţământ.

 

 

Art. 74. — Atribuţiile catedrelor/comisiilor metodice sunt următoarele:

 

 

a) stabileşte modalităţile concrete de implementare a curriculumului national,selecteaza auxiliarele didactice si mijloacele de invatamant din lista celor aprobate /avizate de MEN, adecvate specificului unităţii de învăţământ şi nevoilor educaţionale ale copiilor/elevilor, în vederea realizării potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale;ANEXA2(schema procedurii de utilizare a auxiliarelor didactice in unitatile de invatamant);

 

 

b) elaborează oferta de curriculum la decizia şcolii pana la data realizarii schemei de incadrare cu personal didacticde predare pt anul scolar urmator şi o propune spre dezbatere consiliului profesoral;

curriculumul la decizia şcolii cuprinde şi oferta stabilită la nivel naţional;

 

 

c) elaborează programe de activităţi semestriale şi anuale menite să conducă la atingerea obiectivelor educaţionale asumate şi la progresul şcolar;

 

 

d) consiliază cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor semestriale;

 

 

e) elaborează instrumente de evaluare şi notare;

 

 

f) analizează periodic performanţele şcolare ale copiilor/elevilor;

 

 

g) monitorizează parcurgerea programei la fiecare grupă/clasă şi modul în care se realizează evaluarea copiilor/elevilor; în acest sens, personalul didactic de predare şi instruire practică are obligaţia de a completa condica de prezenţă inclusiv cu tema orei de curs;

 

 

h) planifică şi organizează instruirea practică a elevilor;

 

 

i) organizează activităţi de pregătire specială a copiilor/ elevilor cu ritm lent de învăţare ori pentru examene/evaluări şi concursuri şcolare;

 

 

j) organizează activităţi de formare continuă şi de cercetare — acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii demonstrative, schimburi de experienţă etc.;

 

 

k) implementează standardele de calitate specifice;

 

 

l) realizează şi implementează proceduri de îmbunătăţire a calităţii activităţii didactice;

 

m) propun, la începutul anului şcolar, cadrele didactice care predau la fiecare formaţiune de studiu;

 

 

n) orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare şi din regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii.

 

 

Art. 75. —Atribuţiile responsabilului de catedră/ responsabilului comisiei metodice sunt următoarele:

 

 

a) organizează şi coordonează întreaga activitate a catedrei/comisiei metodice (întocmeşte şi completează dosarul catedrei/comisiei, coordonează realizarea instrumentelor de lucru la nivelul catedrei/ comisiei, elaborează rapoarte şi analize, propune planuri de obţinere a performanţelor şi planuri remediale, după consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice, precum şi alte activităţi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii);

 

 

b) stabileşte atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice; atribuţia de responsabil de catedră/responsabilul comisiei metodice este stipulată în fişa postului didactic;

 

 

c) evaluează, pe baza unor criterii de performanţă stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, activitatea fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;

 

 

d) propune participarea membrilor catedrei/comisiei metodice la cursuri de formare;

 

 

e) participă la acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în unitatea de învăţământ;

 

 

f) efectuează asistenţe la ore, conform planului de activitate al catedrei/comisiei metodice sau la solicitarea directorului;

 

 

g) elaborează semestrial informări asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintă în consiliul profesoral;

 

 

h) îndeplineşte orice alte atribuţii decurgând din legislaţia în vigoare.

 

 

 

CAPITOLUL II

 

Responsabilităţi ale personalului didactic în unitatea de învăţământ

 

 

SECŢIUNEA 1

 

Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare

 

 

Art. 76. — (1) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare este, de regulă, un cadru didactic titular, propus de consiliul profesoral şi aprobat de către consiliul de administraţie, în baza unor criterii specifice aprobate de către consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Nr. 194.

 

 

(2) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă din unitatea de învăţământ, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ, cu diriginţii, cu responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu consiliul reprezentativ al părinţilor si asociaţia de părinţi ,acolo unde aceasta exista,, cu reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii guvernamentali şi neguvernamentali.

 

 

(3) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor strategiilor ministerului educaţiei privind educaţia formală şi nonformală.

 

 

(4) Directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 stabileşte atribuţiile coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul unităţii.

 

 

(5) Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare, conform legislaţiei în vigoare.

 

 

Art. 77. — Coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare are următoarele atribuţii:

 

 

a) coordonează, monitorizează şi evaluează activitatea educativă nonformală din unitatea de învăţământ;

 

 

b) avizează planificarea activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale clasei/grupei;

 

 

c) elaborează proiectul programului/calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare ale unităţii de învăţământ, în conformitate cu planul de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratul şcolar şi minister, în urma consultăriiconsiliului reprezentativ al părinţilor,asociatiei de parinti,acolo unde exista şi a elevilor, şi îl supune spre aprobare consiliului de administraţie;

 

 

d) elaborează, propune şi implementează proiecte şi programe educative;

 

 

e) identifică tipurile de activităţi educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea elevilor şi părinţilor,asociatiilor de parinti,daca exista;

 

 

f) prezintă consiliului de administraţie rapoarte semestriale privind activitatea educativă şi rezultatele acesteia;

 

 

g) diseminează informaţiile privind activităţile educative derulate în unitatea de învăţământ;

 

 

h) facilitează implicarea părinţilor.asociatiilor de parinti,acolo unde exista şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative;

 

 

i) elaborează tematici şi propune forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pe teme educative;

 

 

j) propune/elaborează instrumente de evaluare a activităţii educative nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de învăţământ;

 

 

k) facilitează vizite de studii pentru elevi, în ţară şi în străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de parteneriat educaţional;

 

 

l) orice alte atribuţii rezultând din legislaţia în vigoare.

 

Ârt. 78. — Portofoliul coordonatorului pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare conţine:

 

 

a) oferta educaţională a unităţii de învăţământ în domeniul activităţii educative extraşcolare;

 

 

b) planul anual şi semestrial al activităţii educative extraşcolare; c) programe de parteneriat pentru realizarea de activităţi educative extraşcolare;

d) programe educative de prevenţie şi intervenţie;

 

 

e) modalităţi de monitorizare şi evaluare a activităţii educative extraşcolare;

 

 

f) măsuri de optimizare a ofertei educaţionale extraşcolare;

 

 

g) rapoarte de activitate semestriale şi anuale;

 

 

h) documente care reglementează activitatea extraşcolară, în format letric/electronic, transmise de inspectoratul şcolar şi minister, privind activitatea educativă extraşcolară.

 

 

Art. 79. — (1) Inspectoratul şcolar stabileşte o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

 

 

(2) Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat în consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară este parte a planului de dezvoltare instituţională a Şcolii Gimnaziale Nr. 194.

 

 

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

 

Profesorul diriginte|invatator

 

 

Art. 80. — (1) Profesorul diriginte coordonează activitatea clasei din învăţământul gimnazial.

(2)   Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte la o singură formaţiune de studiu.

(3) In cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar.

 

 

Art. 81. — (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie, după consultarea consiliului profesoral.

 

 

(2) La numirea profesori lor diriginţi se are în vedere principiul continuităţii, astfel încât o formaţiune de studiu aibă acelaşi diriginte pe parcursul unui nivel de învăţământ.

 

(3) De regulă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de învăţământ şi care predă la clasa respectivă.

 

(4)Pot fi numiţi ca profesori diriginţi şi cadrele didactice din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică.

 

(5)Pentru activitatea de diriginte, cadrul didactic primește o indemnizație, conform legii.

Art. 82. — (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute în fişa postului cadrului didactic. (2) Profesorul diriginte realizează, semestrial şi anual, planificarea activităţilor conform proiectului de

dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează.

Planificarea se avizează de către directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 194.

 

 

(3) Activităţile de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională sunt obligatorii şi sunt desfăşurate de profesorul diriginte în cadrul orelor de consiliere şi orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz.

 

 

(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei. Activităţile se referă la:

 

 

a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare”;

 

 

b) teme de educaţie în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor încheiate de ministerul educaţiei cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.

 

 

(5) Orele destinate activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor didactice conform planificării aprobate de directorul unităţii.

 

 

(6) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi educative extraşcolare, pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul de elevi.

 

 

Art. 83. — (1) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, profesorul diriginte stabileşte cel puţin o oră în fiecare lună în care se întâlneşte cu aceştia, pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaţionale sau comportamentale specifice ale acestora.

 

 

(2) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la fiecare formaţiune de studiu se aprobă de către director, se comunică elevilor şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii.

 

 

Art. 84. — Profesorul diriginte are următoarele atribuţii:

 

 

1. organizează şi coordonează:

 

 

a) activitatea colectivului de elevi;

 

b) activitatea consiliului clasei;

 

 

c) întâlniri cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali la începutul şi sfârşitul semestrului şi ori de câte ori este cazul;

 

 

d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei;

 

 

e) activităţi educative şi de consiliere;

 

 

f) activităţi extracurriculare şi extraşcolare în unitatea de învăţământ :

 

 

2. monitorizează;

 

 

a) situaţia la învăţătură a elevilor;

 

 

b) frecvenţa la ore a elevilor;

 

 

c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile şcolare;

 

 

d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare;

 

 

e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;

 

 

3. colaborează cu:

 

 

a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i implică pe elevi;

 

 

b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;

 

 

c) directorul unităţii de învăţământ, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;

 

 

d) comitetul de părinţi, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;

 

 

e) alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;

 

 

f) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei;

 

 

g) persoana desemnată pentru gestionarea SIIIR, în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la  elevi;

 

 

4. informează:

 

 

a) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, despre prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ;

 

 

b) elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, cu privire la reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;

 

 

c) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie;

 

 

d) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în cazul în care elevul înregistrează absenţe nemotivate; informarea se face în scris; numărul acestora se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei unităţi de învăţământ,conform statutului elevilor.

 

 

e) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în scris, referitor la situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;

 

 

5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare sau fişa postului.

 

 

Art. 85. — Profesorul diriginte mai are şi următoarele atribuţii:

 

 

a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este dotată sala de clasă, împreună cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, precum şi cu membrii consiliului clasei;

 

 

b) completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;

 

 

c) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;

 

 

d) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;

 

 

e) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor acestora;

 

 

f) propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

 

 

g) completează documentele specifice colectivului de elevi şi monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;

 

 

h) întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;

 

i) elaborează portofoliul dirigintelui.

 

 

Art. 86. — Dispoziţiile art. 84 şi 85 se aplică în mod corespunzător personalului didactic din învăţământul prescolar si primar.

 

 

 

 

 

 

                                                             CAPITOLUL III

 

 

Comisiile din Scoala Gimnaziala nr.194

 

 

Art. 87. — (1) La nivelul Scolii Gimnaziale nr.194  funcţionează următoarele comisii:

 

 

1. cu caracter permanent;

 

 

2. cu caracter temporar;

 

 

3. cu caracter ocazional.

 

 

(2) Comisiile cu caracter permanent sunt:

 

 

a) Comisia pentru curriculum;

 

 

b) Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii;

 

 

c) Comisia pentru dezvoltare profesionala si evolutie in cariera didactica;

 

 

d) Comisia de securitate şi sănătate în muncă şi pentru situaţii de urgenţă;

 

 

e) Comisia pentru controlul managerial intern;

 

 

f) Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii;

 

 

 

 

 

(3) Comisiile cu caracter permanent îşi desfăşoară activitatea pe tot parcursul anului şcolar, comisiile cu caracter temporar îşi desfăşoară activitatea doar în anumite perioade ale anului şcolar, iar comisiile cu caracter ocazional sunt înfiinţate ori de câte ori se impune constituirea unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice apărute la nivelul unităţii de învăţământ.

 

 

(4) Comisiile cu caracter temporar şi ocazional vor fi stabilite de fiecare unitate de învăţământ, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

 

 

Art. 88. — (1) Comisiile de la nivelul Scolii Gimnaziale nr.194 îşi desfăşoară activitatea pe baza deciziei de constituire emise de directorul unităţii de învăţământ. în cadrul comisiilor prevăzute la art. 87 alin. (2) lit. b), f) şi f0 sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai elevilor şi ai părinţilor, tutorilor sau ai susţinătorilor legali, nominalizaţi de consiliul şcolar al elevilor, respectiv comitetul si asociaţia de părinţi,acolo unde exista;

 

(2) Activitatea comisiilor din unitatea de învăţământ şi documentele elaborate de membrii comisiei sunt reglementate prin acte normative sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ.

 

 

(3) Scoala Gimnaziala nr.194 îşi elaborează proceduri, privind funcţionarea comisiilor în funcţie de nevoile proprii.

 

 

                                                                  

 

 

                                                                      TITLUL VI

 

Structura, organizarea şi responsabilităţile personalului didactic

auxiliar şi nedidactic

 

 

                                                                       CAPITOLUL I

 

           Compartimentul secretariat

 

 

Art. 89. — (1) Compartimentul secretariat cuprinde posturile de secretar șef şi secretar. Compartimentul secretariat este subordonat directorului unității de învățământ și îndeplinește sarcinile stabilite de reglementările legale și/sau atribuite, prin fișele postului, persoanelor menționate.

(2) Secretariatul funcționează în program de lucru cu elevii, părinții, tutorii sau susținătorii legali sau alte persoane interesate din afara unității, potrivit unui program de lucru aprobat de director, în baza hotărârii Consiliului de administrație.

 

 

(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului.

 

 

(3) Secretariatul funcţionează în program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali sau alte persoane interesate din afara unităţii, aprobat de director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.

 

 

Art. 90. — Compartimentul secretariat are următoarele atribuţii:

 

 

a) transmiterea informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;

 

 

b) întocmirea, actualizarea şi gestionarea bazelor de date;

 

 

c) întocmirea şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte categorii de documente solicitate de către autorităţi, precum şi a corespondenţei unităţii;

 

 

d) înscrierea copiilor/elevilor pe baza dosarelor personale, păstrarea, organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea problemelor privind mişcarea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în baza hotărârilor consiliului de administraţie;

 

 

e) rezolvarea problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor de admitere şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de fişa postului;

 

 

f) completarea, verificarea, păstrarea în condiţii de securitate şi arhivarea documentelor referitoare la situaţia şcolară a elevilor şi a statelor de funcţii;

 

 

g) procurarea, completarea, eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor şcolare, în conformitate cu prevederile regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi

cercetării ştiinţifice;

 

 

h) selecţia, evidenţa şi depunerea documentelor la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor de păstrare, stabilite prin „Indicatorul termenelor de păstrare”, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

 

 

i)                    păstrarea şi aplicarea ştampilei unităţii pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente, în situaţia existenţei deciziei directorului în acest sens;

 

 

 

j) întocmirea şi/sau verificarea, respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor, potrivit legislaţiei în vigoare sau fişei postului;

 

 

k) întocmirea statelor de personal;

 

 

l) întocmirea, actualizarea şi gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de învăţământ;

 

 

m) calcularea drepturilor salariale sau de altă natură în colaborare cu serviciul contabilitate;

 

 

n) gestionarea corespondenţei unităţii de învăţământ;

 

 

o) întocmirea şi actualizarea procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

 

 

p) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, contractele colective de muncă aplicabile, regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, regulamentul intern, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

 

 

Art. 91. — (1) Secretarul-şef/Secretarul unităţii de învăţământ pune la dispoziţia personalului condicile de prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acestora.

 

 

(2) Secretarul-şef/Secretarul răspunde de securitatea cataloagelor şi verifică, la sfârşitul orelor de curs, împreună cu profesorul de serviciu, existenţa tuturor cataloagelor încheind un proces-verbal în acest sens.

 

 

(3) în perioada cursurilor, cataloagele se păstrează în cancelarie, într-un fişet securizat, iar în perioada vacanţelor şcolare, la secretariat, în aceleaşi condiţii de siguranţă.

 

 

(4) în situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către cadre didactice sau personal didactic auxiliar, din cadrul unităţii de învăţământ, cu acordul prealabil al personalului solicitat.

 

 

(5) Se interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole, caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare de obţinerea de beneficii materiale.

 

 

 

CAPITOLUL II

 

                                                         Compartimentul financiar

 

SECŢIUNEA 1

Organizare şi responsabilităţi

 

 

Art. 92. — (1) Comparrimentul financiar reprezintă structura organizatorică în care sunt realizate: fundamentarea şi execuţia bugetului, evidenţa contabilă, întocmirea şi transmiterea situaţiilor financiare, precum şi orice alte activităţi cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile, de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii şi de regulamentul intern.

 

 

(2) Din compartimentul financiar face parte administratorul financiar.

 

 

(3) Serviciul financiar este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

 

Art. 93. — Serviciul financiar are următoarele atribuţii:

a) desfăşurarea activităţii financiar-contabile a unităţii de învăţământ;

 

 

b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de administraţie;

 

 

c) întocmirea proiectului de buget şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi contractelor colective de muncă aplicabile;

 

 

d) informarea periodică a consiliului de administraţie cu privire la execuţia bugetară;

 

 

e) organizarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor;

 

 

f) consemnarea în documente justificative a oricărei operaţiuni care afectează patrimoniul unităţii de învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor;

 

 

g) întocmirea şi verificarea statelor de plată în colaborare cu serviciul secretariat;

 

 

h) valorifică rezultatele procesului de inventariere, a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul de administraţie consideră necesar;

 

 

i) întocmirea lucrărilor de închidere a exerciţiului financiar;

 

 

j) îndeplinirea obligaţiilor patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;

 

 

k) implementarea procedurilor de contabilitate;

 

 

l) avizarea, în condiţiile legii, a proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie, prin care se angajează fondurile unităţii;

 

m) asigurarea şi gestionarea documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;

 

 

n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute de normele legale în materie;

 

 

o) orice alte atribuţii specifice serviciului, rezultând din legislaţia în vigoare şi hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

 

 

                                                         Management financiar

 

 

Art. 94. — (1) Intreaga activitate financiară a Scolii Gimnaziale nr.194 se organizează şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.

 

  (2)Activitatea financiară a unității de învățământ se desfășoară pe baza bugetelor proprii care cuprind, la partea de venituri, fondurile provenite din cele trei forme de finanțare - de bază, complementară și suplimentară, din venituri proprii sau din alte surse, iar la partea de cheltuieli, sumele alocate pentru fiecare capitol și subcapitol al clasificației bugetare.

 

(3) Răspunde de organizarea activităţii financiare şi de încadrarea în bugetul aprobat.

Art. 95. — Pe baza bugetului aprobat, directorul şi consiliul de administraţie actualizează programul anual de achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.

 

 

Art. 96. — (1) Este interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare.

 

 

(2) Resursele extrabugetare ale unităţii pot fi folosite exclusiv de aceasta, conform hotărârii consiliului de administraţie.

 

 

CAPITOLUL III

Compartimentul administrativ

 

SECŢIUNEA 1

Organizare şi responsabilităţi

 

 

Art. 97. — (1) Compartimentul administrativ este coordonat de administratorul de patrimoniu şi cuprinde personalul nedidactic al unităţii de învăţământ.

 

 

(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unităţii de învăţământ.

 

Art. 98. — Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii:

a) gestionarea bazei materiale;

 

 

b) realizarea reparaţiilor, care sunt în sarcina unităţii, şi a lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi

 

gospodărire a unităţii de învăţământ;

 

 

c) întreţinerea terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico-materiale;

 

 

d) realizarea demersurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ;

 

 

e) recepţia bunurilor, serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul compartimentului;

 

 

f) înregistrarea modificărilor produse cu privire la existenţa, utilizarea şi mişcarea bunurilor din gestiune şi prezentarea actelor corespunzătoare Serviciului financiar;

 

 

g) evidenţa consumului de materiale;

 

 

h) punerea în aplicare a măsurilor stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ privind sănătatea şi securitatea în muncă, situaţiile de urgenţă şi P.S.I.;

 

 

i) întocmirea proiectului anual de achiziţii şi a documentaţiilor de atribuire a contractelor;

 

 

j) orice alte atribuţii specifice compartimentului, rezultând din legislaţia în vigoare, hotărârile consiliului de administraţie şi deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.

 

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

                                                   Management administrativ

 

 

Art. 99. — Evidenţa, organizarea, actualizarea documentelor contabile, prezentarea situaţiilor financiare referitoare la patrimoniu şi administrarea bazei didactico-materiale a unităţilor de învăţământ se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

 

 

Art. 100. — (1) Inventarierea bunurilor unităţii de învăţământ se realizează de către comisia de inventariere, numită prin decizia directorului.

 

 

(2) Modificările care se operează în listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ se supun aprobării consiliului de administraţie de către director, la propunerea administratorului de patrimoniu, în baza solicitării compartimentelor funcţionale.

 

 

Art. 101. —  Bunurile aflate în proprietatea Scolii Gimnaziale nr.194 sunt administrate de către consiliul de administraţie.

 

 

 

Art. 102. — Bunurile, care sunt temporar disponibile şi care sunt în proprietatea sau administrarea unităţii de învăţământ, pot fi închiriate în baza hotărârii consiliului de administraţie.

Art. 103—Plata contributiei de hrana pentru copii din invatamantul prescolar se achita pentru luna in curs pana la data de 20 ale lunii curente ,prin virament cu ordin de plata(OP).In caz de neplata, prescolarul nu va mai putea frecventa gradinita incepand cu data de 1 ale lunii urmatoare ,pana la achitarea contributiei de hrana restante sau solicitarea scrisa din partea parintelui la o grupa cu program scurt,fara masa,numai daca sunt locuri disponibile si dupa depunerea dovezii (OP trezorerie)ca au fost achitate restantele.

 

 

 

CAPITOLUL IV

 

Biblioteca şcolară sau Centrul  de documentare şi informare

 

 

Art. 103. — (1) În cadrul Şcolii Gimnaziale Nr. 194 se organizează și funcționează biblioteca școlară, în baza Legii bibliotecilor şi a regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(2)Biblioteca școlară se înființează prin decizia directorului unității de învățământ în baza hotărârii consiliului de administrație.

(3)Bibliotecarul școlar este angajat în condițiile prevăzute de lege și se subordonează directorului unității de învățământ.

(4) În conformitate cu prevederile legale, în unitatea de învățământ se asigură accesul gratuit al elevilor și al cadrelor didactice la Biblioteca Școlară.

 

(5) Centrele de documentare şi informare se pot înfiinţa şi pot funcţiona în orice unitate de învăţământ din învăţământul de stat, particular şi confesional prin decizia directorului Casei Corpului Didactic, pe baza criteriilor stabilite de ministerul educaţiei, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar.

 

 

(6) Intr-un centru de documentare şi informare pot activa, în condiţiile legii, atât profesorul documentarist, cât şi bibliotecarul şcolar.

 

 

(7) In Scoala Gimnaziala nr. 194 se asigură accesul gratuit al elevilor şi al personalului la Biblioteca Şcolară

Virtuală şi la Platforma şcolară de e-learning.

 

 

(8) Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unitatea de învăţământ, pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar, precum şi elevilor care nu pot frecventa temporar şcoala, din motive de sănătate.

 

 

 

 

 

 

 

TITLUL VII

Elevii

 

CAPITOLUL I

Dobândirea si exercitarea calităţii  de elevi

 

 

Art. 104. — Beneficiarii primari ai educaţiei sunt  preşcolarii şi elevii.

Art. 105. — (1) Dobândirea calităţii de preşcolar/elev se obţine prin înscrierea în unitatea nostra de învăţământ.

(2) Inscrierea se aprobă de către consiliul de administraţie, cu respectarea legislaţiei în vigoare, a

prezentului regulament şi a regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, ca urmare a solicitării scrise a părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali.

 

 

Art. 106. — (1) Înscrierea în invatamantul primar se face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.

(2)În situația în care, pe durata clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absențe urmare a unor probleme de sănătate sau se observă  manifestări de oboseală sau de neadaptare școlară, părinții, tutorii sau susținătorii legali pot depune la unitatea de învățământ o solicitare de retragere a elevului în vederea reînscrierii în anul scolar urmator,in clasa corespunzatoare nivelului din care s-a retras,la cererea motivata a parintelui,reinscrierea se poate face in clasa corespunzatoare nivelului din care s-a solicitat retragerea ,in clasa anterioara nivelului din care s-a retras elevul;

(3) În situația solicitării de retragere menționate la alin. (2), unitatea de învățământ va consilia părinții, tutorii sau susținătorii legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educațional al elevului și îi va informa că solicitarea nu poate fi soluționată decât în situația în care evaluarea dezvoltării psihosomatice atestă necesitatea reînscrierii în clasa anterioara sau in clasa corespunzatoare nivelului din care s-a retras;

 

Art. 107. — Evaluarea dezvoltării psihosomatice a elevilor, menționată la art.98(3), se efectuează sub coordonarea Centrului municipiului București de resurse și asistență educațională.

 

 

Art. 108. — Elevii promovaţi vor fi înscrişi de drept în anul următor, dacă nu există prevederi specifice de admitere în clasa respectivă.

 

 

Art. 109. — (1) Calitatea de elev se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la activităţile existente în programul unităţii de învăţământ.

 

 

(2) Calitatea de elev se dovedeşte cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de învăţământ la care este înscris elevul.

 

 

Art. 110. — (1) Prezenţa elevilor la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.

 

 

(2) Motivarea absenţelor se face de către învăţătorul/ institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte în ziua prezentării actelor justificative,nu mai tarziu de 7 zile calendaristice cu adeverinta medicala,iar nerespectarea termenelor atrage scaderea notei la purtare cu un punct la 10 absente pe semestru.

 

 

(3) In cazul elevilor minori, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia de a prezenta personal învăţătorului/ institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/ profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului său.

 

 

(4) Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absenţelor sunt, după caz: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar, de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverinţă/certificat medical/foaie de externare/scrisoare medicală eliberate de unitatea sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie să aibă viza cabinetului şcolar sau a medicului de familie care are în evidenţă fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.

 

 

(5) In limita a 20 de ore de curs pe semestru, absenţele pot fi motivate doar pe baza cererilor scrise ale părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului sau ale elevului major, adresate învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabil de motivare de către directorul unităţii.

 

(6) Actele pe baza cărora se face motivarea absenţelor se prezintă în termen de 7 zile de la reluarea activităţii elevului şi sunt păstrate de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.

(7) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (6) atrage declararea absenţelor ca nemotivate. (8) In cazul elevilor reprezentanţi, absenţele se motivează pe baza actelor justificative,conform

prevederilor statutului elevului.

 

(9) Elevii care produc daune si afecteaza baza materiala a scolii au obligatia de a repara/inlocui obiectele deteriorate/distruse. Neindeplinerea acestei obligatii va conduce la scaderea notei la purtare cu 2 puncte   si nu vor putea beneficia de burse scolare.

 

 

Art. 111. — (1) La cererea scrisă a directorilor unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar, a profesorilor-antrenori din unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat, a directorilor cluburilor sportive şcolare/asociaţiilor sportive şcolare sau a conducerilor structurilor naţionale sportive, directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, judeţean, regional, naţional şi internaţional.

 

 

(2) Directorul unităţii de învăţământ aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele şi concursurile şcolare şi profesionale organizate la nivel local, judeţean/interjudeţean, regional, naţional şi internaţional, la cererea scrisă a profesorilor îndrumători/însoţitori.

 

 

Art. 112. — Elevii din învăţământul preuniversitar retraşi se pot reînmatricula, la cerere, la începutul anului şcolar la acelaşi nivel/ciclu de învăţământ şi aceeaşi formă de învăţământ, redobândind astfel calitatea de elev.

 

 

Art. 113. — (1) Elevii aflaţi în situaţii speciale — cum ar fi naşterea unui copil, detenţie, care au persoane în îngrijire şi altele asemenea — sunt sprijiniţi finalizeze învăţământul obligatoriu.

 

Art.114- Sanctiunile aplicate elevilor privind abaterea disciplinara ,conform art.15 din Statutul elevilor, se aplica conform anexei.

 

 

 

 

.

CAPITOLUL II

 

 

Activitatea  educativă  extraşcolară

 

 

Art. 115. —Activitatea educativă extraşcolară din Scoala Gimnaziala nr.194 este concepută ca mijloc de dezvoltare personală, ca modalitate de formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum şi de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.

 

 

Art. 116. — (1) Activitatea educativă extraşcolară  se desfăşoară în afara orelor de curs.

 

 

(2) Activitatea educativă extraşcolară  se poate desfăşura fie în incinta unităţii de învăţământ, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în spaţii educaţionale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.

 

Art. 117. — (1) Activităţile educative extraşcolare desfăşurate in Scoala Gimnaziala nr.194  pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră, antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de voluntariat.

 

 

(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta în: proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de studiu, vizite, ateliere deschise etc.

 

 

(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât la nivelul fiecărei grupe/clase de preşcolari/elevi, de către învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul preşcolar/primar/profesor diriginte, cât şi la nivelul unităţii de învăţământ, de către coordonatorul  pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

 

 

(4) Activităţile educative extraşcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opţiunile elevilor şi ale consiliuluireprezentativ al parintilor si a asociatiilor parintilor,daca exista,a tutorilor sau susţinătorilor legali, precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.

 

 

(5) Organizarea activităţilor extraşcolare sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp liber care necesită deplasarea din localitatea de domiciliu se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(6) Calendarul activităţilor educative extraşcolare este aprobat de consiliul de administraţie al Scolii Gimnaziale nr.194 .

 

 

Art. 118. — Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ se centrează pe:

 

 

a) gradul de dezvoltare şi diversificare a setului de competenţe-cheie;

 

 

b) gradul de responsabilizare şi integrare socială;

 

 

c) cultura organizaţională;

 

 

d) gradul de formare a mentalităţii specifice învăţării pe tot parcursul vieţii.

 

 

Art. 119 — (1) Evaluarea activităţii educative extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este realizată, anual, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.

 

 

(2) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este prezentat şi dezbătut în consiliul profesoral şi aprobat în consiliul de administraţie.

 

 

(3) Raportul anual privind activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei în respectiva unitate.

 

 

Art. 120. — Evaluarea activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ este parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ.

 

 

 

                                                                      CAPITOLUL III

 

 

Evaluarea copiilor/elevilor

 

 

SECŢIUNEA 1

 

 

Evaluarea rezultatelor învăţării. Incheierea  situaţiei şcolare

 

 

Art. 121. — Evaluarea are la bază identificarea nivelului la care se află elevul raportat la competenţele specifice ale fiecărei discipline în scopul optimizării învăţării.

 

 

Art. 122. — (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învăţământ românesc se realizează la nivel de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.

 

 

(2) în sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feedback real elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

Art. 123. — (1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.

(2) La sfârşitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

Art. 124. — (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

 

 

a) chestionări orale;

b) teste, lucrări scrise;

c) experimente şi activităţi practice;

 

d) referate; e) proiecte; f) interviuri;

g) portofolii;

h) probe practice;

i) alte instrumente stabilite de comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul

Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice/inspectoratele şcolare, elaborate în conformitate cu legislaţia

naţională.

 

 

(2) In învăţământul primar, la clasele I—IV, în cel secundar , elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin o evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.

 

 

Art. 125 — Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a Curriculumului naţional.

 

 

Art. 126. — (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:

 

 

a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului — la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;

 

 

b) calificative la clasele I—IV;

 

 

c) note de la 1 la 10 în învăţământul secundar .

 

 

(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data”

sau„Nota/data”, cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii şi ale celor de la clasa pregătitoare, care se trec în raportul anual de evaluare.

3) Rezultatul evaluarii,exprimat prin calificativ,nota,punctaj etc. nu poate fi folosit ca mijloc de corectie ,acesta reflectand strict rezultatele invatarii , conform prevederilor legale;

 

 

Art. 127. — (1) Pentru nivelurile  preşcolar, rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali.

 

 

(2) Calificativele/Notele acordate se comunică în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către cadrul didactic care le acordă.

 

 

(3) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puţin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de calificative/note este de două.

 

 

(4) In cazul curriculumului organizat modular, numărul de note acordate semestrial trebuie să fie corelat cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu structura modulului, de

regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note acordate elevului la un modul este de două.

 

 

(5) Elevii aflaţi în situaţie de corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul

de calificative/note prevăzute la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă fiind acordat/ă, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului.

 

 

(6) Disciplinele la care se susţin lucrări scrise semestriale (teze), precum şi perioadele de desfăşurare a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(7) Notele la lucrările scrise semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învăţământ până la sfârşitul anului şcolar.

 

 

Art. 128. — (1) La sfârşitul fiecărui semestru şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului regulament.

 

 

(2) La sfârşitul fiecărui semestru, învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.

 

 

(3) La sfârşitul fiecărui semestru învăţătorul/institutorul/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situaţiei şcolare a fiecărui elev.

 

 

Art. 129. — (1) La fiecare disciplină de studiu media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.

 

 

(2) La disciplinele de studiu la care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

 

 

(3) Media la evaluarea periodică este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire.

 

 

(4) La disciplinele de studiu la care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se calculează astfel: „media semestrială = (3M+T)/4”, unde „M” reprezintă media la evaluarea periodică, iar„T” reprezintă nota obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

 

 

(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale exacte, fără rotunjire. în cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.

 

 

(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.

 

 

(7) în cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării modulului,

conform prevederilor de la alin. (2). încheierea mediei unui modul care se termină pe parcursul anului se face în momentul finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta este considerată şi media anuală a modulului.

 

 

(8) Media anuală generală se calculează ca medie aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele şi de la purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează similar mediei generale a unei discipline.

 

 

Art. 130. — (1) La clasele I—IV se stabilesc calificative semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.

 

 

(2) Pentru aceste clase, calificativul semestrial pe disciplină/domeniu de studiu se stabileşte astfel: se aleg două calificative cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele două calificative.

 

 

(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare disciplină/domeniul de studiu este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:

 

 

a) progresul sau regresul elevului;

 

 

b) raportul efort-performanţă realizată;

 

 

c) creşterea sau descreşterea motivaţiei elevului;

 

 

d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

 

 

Art. 131. — (1) In învăţământul primar, calificativele semestriale şi anuale la fiecare disciplină se consemnează în catalog de către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către învăţători/institutori/ profesorii pentru învăţământul primar.

 

 

(2) In învăţământul secundar inferior mediile semestriale şi anuale pe disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a predat disciplina/modulul. Mediile la purtare se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.

 

 

Art. 132 — (1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport. Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi nu li se încheie media la această disciplină în semestrul sau în anul în care sunt scutiţi medical.

 

 

(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul.” sau „scutit medical în anul şcolar.”, specificând totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariat.

 

(3) Elevii scutiţi medical, semestrial sau anual, nu sunt obligaţi vină în echipament sportiv la orele de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.

 

 

(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice care vor avea in vedere recomandarile medicale de exemplu: arbitraj, cronometrare, măsurare, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului etc.

 

 

Art. 132. — Şcolarizarea elevilor sportivi nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive pentru centrele naţionale olimpice/de excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ situate în apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor. Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc în aceste centre, se transmite unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin. în cazul în care şcolarizarea se realizează în unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la unităţile de învăţământ de care elevii aparţin, după întoarcerea acestora, conform prezentului regulament.

 

 

Art. 133. — (1) Părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevilor minori, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite dreptul de a participa la ora de Religie îşi exprimă opţiunea în scris, într-o cerere adresată unităţii de învăţământ, în care precizează şi numele cultului solicitat.

 

 

(2) Schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui tutorelui legal instituit pentru elevul minor.

 

 

(3) în situaţia în care părinţii/tutorii sau susţinătorilor legali ai elevului minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului şcolar, schimbarea opţiunii de a frecventa ora de Religie, situaţia şcolară a elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie.

 

 

(4) în mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.

 

 

(5) Elevilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) li se vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de învăţământ, stabilite prin hotărârea consiliului de administraţie.

 

 

Art. 134. — (1) Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul cel puţin media anuală 5,00/calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anuală

6,00/calificativul „Suficient”.

 

 

Art. 135. — (1) Elevii din clasele cu profil artistic sau sportiv, care nu au media de cel puţin 6 la disciplina principală de specialitate, sunt declaraţi necorespunzători pentru aceste profiluri/specializări.

 

 

(2) Prin excepţie de la alin. (1) elevii de la clasele cu specializările muzică şi coregrafie sunt declaraţi

necorespunzători pentru specializarea respectivă şi dacă nu obţin minimum 6,00 la examenul de sfârşit de an şcolar.

 

 

(3) Elevii menţionaţi la alin. (1) şi (2) sunt obligaţi se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor în cauză.

 

 

Art. 136. — Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele motive:

 

 

a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective;

 

 

b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;

 

 

c) au beneficiat de bursă de studiu în străinătate, recunoscută de minister;

 

 

d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări;

 

 

e) nu au un număr suficient de calificative/note, necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile semestriale ori anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus, neimputabile personalului didactic de predare.

 

 

Art. 137. — (1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi încheie situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la revenirea la şcoală.

 

 

(2) încheierea situaţiei şcolare a elevilor prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza calificativelor/notelor consemnate în rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.

 

 

(3) încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe.Elevii declarati amanati annual din clasa pregatitoare ,respective din clasa I care nu se prezinta in sesiunile de examinare sunt reinscrisi in clasa pentru care nu s-a incheiat situatia scolara;

 

 

Art. 138. — (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin calificative „Insuficient’,medii anuale sub 5,00 la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de studiu.

 

 

(2) în cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:

 

 

a) elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;

 

b) elevii care obţin medii sub 5,00 la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două module.

 

 

(3) Pentru elevii corigenţi se organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă stabilită de minister.

 

 

(4) Pentru elevii corigenţi menţionaţi la alin. (2) lit. a) se organizează şi o sesiune specială de examene de corigenţă, în ultima săptămână a anului şcolar. Media fiecărui modul, obţinută în cadrul sesiunii speciale de corigenţă, este şi media anuală a modulului.

 

 

Art. 139. — (1) Sunt declaraţi repetenţi:

 

 

a) elevii care au obţinut calificativul „Insuficienf/medii anuale sub 5,00 la mai mult de două discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar. Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat, la mai mult de două module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială, organizată în conformitate cu art. 130 alin. (4);

 

 

b) elevii care au obţinut la purtare calificativul anual „Insuficient’, iar media anuală mai mică de 6,00;

 

 

c) elevii corigenţi care nu se prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută la art. 138 alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate disciplinele/modulele la care se află în situaţie de corigenţă;

 

 

d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o disciplină/un modul;

 

 

e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în altă unitate de învăţământ”, respectiv „fără drept de înscriere în nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de 3 ani”.

 

 

(2) La sfârşitul clasei pregătitoare şi al clasei I elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare pentru clasa pregătitoare şi evaluările finale pentru clasa I, privind dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare rămân în colectivele în care au învăţat şi intră, pe parcursul anului şcolar următor, într-un program de remediere/ recuperare

şcolară, realizat de învăţător/institutor/profesor pentru învăţământul primar, împreună cu un specialist de la centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

 

 

Art. 140 — (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.

 

 

Art. 141. — (1) După încheierea sesiunii de corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un singur modul au dreptul solicite reexaminarea. Aceasta se aprobă de către director, în cazuri justificate, o singură dată pe an şcolar.

 

 

(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă.

 

 

(3) Reexaminarea se desfăşoară în termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar.

 

 

(4) Comisia de reexaminare se numeşte prin decizia directorului şi este formată din alte cadre didactice decât cele care au făcut examinarea anterioară.

 

 

Art. 142. — (1) Pentru elevii declaraţi corigenţi sau amânaţi anual, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.

 

 

(2) Pentru elevii amânaţi pentru un semestru, examinarea în vederea încheierii situaţiei se face numai din materia acelui semestru.

 

 

(3) Pentru elevii care susţin examene de diferenţă, examinarea se face din toată materia studiată în anul şcolar respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.

 

 

(4) Disciplinele/Modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării/calificării profesionale a clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare clasă/an de studiu. Notele obţinute la examenele de diferenţă din curriculumul diferenţiat se consemnează în registrul matricol, fără a fi luate în calcul pentru media anuală a elevului pentru fiecare an de studiu încheiat.

 

 

(5) în situaţia transferării elevului după semestrul I, secretarul şcolii înscrie în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea/calificarea la care s-a transferat. Notele obţinute la examenele de diferenţe susţinute la disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării/calificării profesionale a clasei la care se transferă şi care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.

 

 

(6) Nu se susţin examene de diferenţă pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii.

 

 

(7) în cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă. în situaţia transferului elevului la începutul semestrului al ll-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale

obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al ll-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.

 

 

(8) în cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului/elevul major îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale din unitatea de învăţământ primitoare.

 

 

(9) în situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute atât disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe primul semestru, cât şi cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se transferă. în acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opţionale devine medie anuală.

 

 

(10) în cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării profesionale, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă. Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.

 

 

Art. 143. — (1) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri de zi, încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la cerere, la forma de învăţământ cu frecvenţă, cursuri serale sau cu frecvenţă redusă.

 

 

(2) Persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14ani, precum şi persoanele care au depăşit cu mai mult de

4 ani vârsta clasei în care puteau fi înscrise şi care nu au absolvit învăţământul secundar inferior,gimnazial,pot continua studiile ,la solicitarea acestora ,si in programul;; Adoua sansa’’,conform met. aprobate prin OM .

 

 

Art. 144. — (1) Elevii care indiferent de cetatenie sau statut , care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

 

 

(2)Indiferent de cetatenie sau statut elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită şcolarizarea.

 

 

(3) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea eventualelor examene de diferenţă.

 

 

(4) Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face, prin decizie, de către o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care fac parte directorul/directorul adjunct şi un psiholog/ consilier

şcolar.

 

 

(5) Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată la alin. (4) vor ţine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării psihocomportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.

 

 

(6) în cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.

 

 

(7) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 de zile de la inregistrare, de către inspectoratul școlar, către compartimentul de specialitate din Ministerul Educației Naționale;

 

(8) In cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).

 

 

(9) In termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din partea inspectoratelor şcolare judeţene, Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv al ministerului privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată — note, absenţe etc.

 

 

(10) In situaţia în care studiile făcute în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.

 

 

(11) In contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate, care evaluează elevul, în termen de cei mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul-cadru de învăţământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va funcţiona în unitatea de învăţământ în care urmează fie înscris elevul. După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces-verbal care se păstrează în unitatea de învăţământ în care elevul urmează frecventeze cursurile. Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor, indiferent de cetăţenie sau statut, care solicită continuarea studiilor şi înscrierea în sistemul românesc, care revin în ţară fără a prezenta documente care să ateste studiile efectuate în străinătate sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări, care nu sunt înscrise în Registrul special al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Preuniversitar.

 

 

(12) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la 3 sau mai multe discipline/module, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează examenul de diferenţă la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării. Dacă părintele, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei examinări, se aprobă reexaminarea. în cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.

 

 

(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(14) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.

 

 

(15) Elevilor străini care doresc urmeze studiile în învăţământul românesc li se aplică prevederile elaborate de minister privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar din România.

 

 

Art. 145. — (1) Elevilor dintr-o unitate de învăţământ de stat, particular sau confesional din România, care urmează continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în

unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

 

 

(2) în cazul în care o persoană, indiferent de cetăţenie sau statut, solicită înscrierea în sistemul de învăţământ românesc după începerea cursurilor noului an şcolar, se aplică procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu i se poate echivala anul şcolar parcurs în străinătate.

 

 

Ari. 146 — (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului consemnează în procesul-verbal numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00, respectiv 8,00 pentru profilul pedagogic şi unităţile de învăţământ teologic şi militar/calificative mai puţin de „Bine”.

 

 

(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către învăţător/institutor/ profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.

 

 

(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/ institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

 

 

(4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau al elevului/absolventului major, documentele elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

 

 

Examenele organizate la nivelul Scolii Gimnaziale nr.194

 

 

Art. 147. — (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:

 

 

a) examen de corigenţă;

 

 

b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi;

 

 

c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;

d) examinări/testări , respectiv în clasa a V-a.

 (2) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal decide înscrierea copilului în clasa pregătitoare înainte de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de către Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

 

 

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, care pot organiza testări ale nivelului cunoaşterii limbii de predare, în cazul în care numărul candidaţilor la înscrierea în clasa pregătitoare depăşeşte numărul de locuri, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(4) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa pregătitoare este permisă pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

 

 

(5) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele situaţii:

 

a) pentru unităţile de învăţământ care nu au clase de învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;

 

 

b) pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;

 

 

c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea verificării nivelului de cunoaştere a limbii respective.

 

 

(6) Elevii care, anterior înscrierii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel superior sunt admişi fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor la limba modernă respectivă, numai dacă numărul total al elevilor care optează pentru acest tip de clase este mai mic sau egal cu numărul de locuri aprobat pentru clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în cazul în care numărul total al elevilor care optează pentru clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională este mai mare decât numărul de locuri aprobat pentru acest tip de clase, toţi elevii susţin examenul pentru evaluarea nivelului de cunoştinţe a limbii respective.

 

 

Art. 148 — Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.

 

 

Art. 149. — La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.

 

 

Art. 150. — (1) Pentru desfăşurarea examenelor există trei tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz. La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe — proba scrisă şi proba orală.

 

 

(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării/calificării profesionale, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ împreună cu membrii catedrei de specialitate.

 

 

(3) Proba practică se susţine la disciplinele/modulele care au, preponderent, astfel de activităţi.

 

 

(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Comisia de corigenţe are în componenţă un preşedinte şi